Lumea este cuprinsă de panica, iar Romania intra in randul tarilor care... pun varf.
E normal ca nimic să nu-i fie mai scump omului decât sănătatea, sănătate de are trebuie să ai grijă in fiecare zi la fel, si nu doar... la zile mari.
Panica nu a ajutat niciodată la nimic, cumpătarea fiind întotdeauna cel mai eficient dintre comportamente.
E inutil însă să îi spui lașului, să nu mai fie laș, să se comporte cu demnitate, pentru că... cine nu e demn pe dinlăuntrul lui, nu are nici de unde și nici cum, să importe demnitate.
Am opinat ceva la o postare a doamnei Ingrid Mocanu, și doamna respectivă mi-a taiat microfonul, după care a început să arunce în mine cu pietre.
Aparându-mi semnalizări despre ce se discută pe-acolo după ce mi s-a pus mie caluș la gură, m-am dedicat cautării și așezării în pagină, a conceptului "panică" și ai unor "sateliți" care orbitează strâns legați în jurul acestui concept.
Te crucești singur când vezi, și iar vezi, câte lipsesc lumii limbii române ca să se poată spune despre utilizatori de-ai ei că atunci deschid gura să vorbească, știu ce vorbesc.
E jale în Lume, dar moț peste jale, mai adăugăm... mulți dintre noi românii, și o cantitate nepermis de mare, de lipsă de umană demnitate. Oameni suntem toți, toți cei peste 7-8 miliarde de oameni, și toți vrem același lucru: să trăim.
Din punctul meu de vedere, românii de dinlăuntru cei care au dat vreodată dovadă de mârșăvie , nu încetează sa isi dea in petec, repetând figura, mai ales în momente de grea cumpănă.
Vezi: Panica /Pánico.
No hay comentarios:
Publicar un comentario